Munţii Ţarcu.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
 |
Portal Banat |
Munţii Ṭarcu reprezintă o unitate montană aparţinând părţii vestice a Carpaţilor Meridionali. Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu ocupă regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali, suprafaţa sa fiind asemănătoare cu cea a unui triunghi dreptunghic, cu catetele aproape egale, orientate spre văile Timişului şi Bistrei, şi cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcţii opuse, Râul Rece (cunoscut şi ca Râul Hideg) şi Râul Şes, continuat de Râul Mare, la rândul său afluent al Râului Strei.
Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m (2.190 după alte surse), Ţarcu, cu 2.190 m, şi Pietrii cu 2.162 m.
Este alcătuit din patru masive principale, Ţarcu-Căleanu, Baicu-Nedeia şi Pietrii-Petreanu (cunoscut şi ca Bloju), care formează culmea principală, şi Muntele Mic (cu altitudinea maximă de 1.802 m, atinsă de vârful omonim) situat la vest de aceaste trei unităţi montane. Aceste masive sunt despărţite de o serie de văi, aşa cum sunt Şuculeţul şi Bistra Mărului.
Cuprins |
modifică Geologie
În munţii Ţarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, şi formaţiunile vechi, paleozoice şi mezozoice, ce alcatuiesc soclul regiunii. În timpul mişcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate şi desăvârşite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încalecat de o pânză de acoperire alcătuită din sisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentata şi înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste şi cel din vf.Ţarcu, de unde se extinde către sud-est, alcătuind munţii Godeanu. Eroziunea nu numai că a dezvelit de sub pânză formaţiunile domeniului danubian, dar a lăsat urme evidente în insuşi aspectul reliefului. În munţii Ţarcu se întalnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafaţă de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafaţa Borascu. O a doua suprafaţă de nivelare, Râul Şes, se întalneşte la înalţimea de circa 1400m în culmile Poiana Înaltă, Pleasa şi în lungul râului Şes.
modifică Clima
Prin poziţie şi altitudine, munţii Ţarcu au un rol de baraj în calea circulaţiei maselor de aer ce pătrund atât din nord şi nord-vest, cât şi din sud şi sud-est. Temperatura medie anuală a aerului este de 8°C la poale, 5,5°C la Cuntu şi 0°C la vf.Ţarcu, în timp ce la staţia meteo de la Caransebeş, aflată în Culoarul Timişului, la 200m, aceasta are valoarea de 10,5°C. În ianuarie, luna cea mai rece, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între 3 şi 4°C la poale şi 8 şi 9°C la peste 2000m. La staţia Cuntu aceste valori sunt de 4,8°C, iar la staţia vf.Ţarcu de 9°C. Luna cea mai caldă, iulie, cunoaşte temperaturi de 16-18°C la poale, şi sub 10°C la peste 2000m. La Muntele Mic temperatura medie anuală atinge 7-8°C. În cursul anului, luna iunie este cea mai ploioasa, în lunile iunie-septembrie şi aprilie-august cantităţile de precipitaţii sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt octombrie şi noiembrie. Numărul de zile cu Îngheţ este de 150 la poale şi 200 pe culmile cele mai înalte. O mare parte din cantităţile de precipitaţii cad sub formă de zăpadă.Prima ninsoare poate să cadă chiar la sfârşitul lunii august, dar şi foarte tărziu, prin decembrie. Practic, la peste 1500m, poate ninge tot timpul anului. Durata stratului de zăpadă este cuprinsă între 75-100 zile la poalele muntelui şi 200 zile în regiunea alpina şi pe versanţii nordici. La staţia vf.Ţarcu grosimea depăşeşte de obicei 100cm, iar în circurile glaciare poate să atingă 2-3m. La vf.Ţarcu predomina vânturile de nord şi sud, iar viteza vântului este cuprisă între 6-10m/s şi 2-5m/s, iar la Cuntu vânturile dominante sunt cele de nord-est şi sud-vest, iar viteza este cuprinsă intre 2-5 m/s si 6-10m/s.
modifică Reţea hidrografică
In majoritatea lor, raurile din muntii Tarcu apartin bazinului hidrografic al Timisului. Exceptie face doar raul Mare, care apartine Steiului. Raurile principale au o directie nord-est-sud-vest (raul Rece, Lung si alb) sau sud-vest-nord-est (Mare si Ses). Raul Ses isi are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf.Godeanu si constituie limita intre acestia si muntii Tarcu. Principalii sai afluenti sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova si Zeicu. Raul Mare se formeaza din unirea apelor raului Ses cu cele ale Lapusnicului Mare. Primeste afluenti din muntii Tarcu paraiele Tomeasa, Netis si paraul Pietrei, Bistra si Valea Mare, cu obarsie in caldarile glaciare de sub varfurile Custurii, Bloju, Petreanu si de sub Dealul Negru. Raul Rece izvoraste dintr-o caldare glaciara aflata pe fata estica a vf.Tarcu; are o lungime de circa 34km. Raul Lung, de 29 km lungime si afluentul sau Paraul Alb, de 24 km, isi au obarsiile pe versantul vestic al vf.Tarcu. Mai la nord urmeaza paraiele Armenis, Ilova, Bolvasnita si Sebes. Bistra isi are obarsiile sub vf.Custurii si Dealul Negru, izvorand din lacul Bistra, aflat la 1900m altitudine. In drumul sau primeste apele paraielor Lupu, Bucovita, Marga si cele ale Bistrei Marului. Regiunea nord-estica a muntilor este drenata de paraul Zeicani si de afluentul lui, Zlatina, ce isi poarta apele spre depresiunea Hateg. In vaile si caldarile glaciare exista mai multe lacuri. Astfel, in caldarea glaciara Oboroacele, se afla Iezerul Tarcu, la 1950m, cubarit intre grohotisuri. Taul Pietrele Albe si Taul Lucios, se afla in caldarea cu acelasi nume de pe versantul sudic al masivului Baicu, la 1785m. Lacul temporar Corciova, situat la circa 1540m, in valea cu acelasi nume, are o suprafata de 0,45 ha si adancimi de 10-20cm. Sub vf.Custurii, in Caldarea Netisului se gasesc trei lacuri la peste 1900m, cel mai mare se afla la 1940m, are o suprafata de 1,1 ha si o adancime de 3,5m. Caldarea glaciara de la obarsiile Bistrei Boului, strajuita de vf.Cununii si Dealul Negru, adaposteste alte trei lacuri, cel mai mare are o suprafata de 1,1 ha, o adancime de 7m si se afla la 1960m altitudine.
modifică Flora şi fauna
modifică Flora
La inaltimi de peste 1600-1800m, pe suprafetele de nivelare si pe varfurile cele mai inalte, se desfasoara o vegetatie de pajisti si tufarisuri alpine si subalpine, in care se intalnesc paiusul rosu(Festuca rubra), iarba vantului(Nardus stricta) si iarba mieilor(Festuca ovina). La peste 1900m. pajistile sunt alcatuite din coarna. Spre limita padurii se dezvolta palcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtallus) si merisor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarca prezenta zimbrului (Pinus cembra),un arbore ocrotit, in Custura Mataniei.
modifică Fauna
In zona alpina si subalpina semnalam prezenta caprei negre(Rupicapra rupicapra), iar in jnepenis, deseori intalnim cocosul de munte(Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de padure. Aici traiesc ursul(Ursus arctos), lupul(Canis lupus), caprioara(Capreolus capreolus), mistretul(Sus scrofa), veverita(Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatra(Martes foina) si soarecele gulerat(Apodenus tauricus). Apele repezi si lacurile glaciare sunt populate cu pastrav(Salmo trutta fario) si pastrav curcubeu(Salmo gairdneri irideus), dar si cu lipan(Thymallus thymallus).
modifică Turism
modifică Bibliografie
modifică Legături externe
- ro Munţii Ţarcu
